Fiecare dintre noi am fost în situaţia în care ne-am influenţat sau chiar ne-am schimbat părerea, decizia, comportamentul la un moment dat, în urma acestui fenomen. Ceea ce este definitoriu pentru autosugestie, este faptul că ea apelează la imaginaţia noastră şi nu la voinţă rezultând astfel că forţa imaginaţiei domină forţa voinţei. Deşi vrem să credem un anumit lucru, în situaţia dată ne vom comporta conform cu ceea ce ne dictează imaginaţia. De exemplu, dacă suntem sensibili la o autosugestie legată de încrederea în sine, cum că în anumite situaţii ne intimidăm, atunci când vom fi în situaţia dată, chiar vom simţi o anumită inhibare şi dificultate de a ne purta firesc şi aceasta chiar in condiţiile în care situaţia nu mai prezintă factorul care să ne inhibe – de exemplu o persoană. În acest caz, autosugestia: - eu mă pierd într-o anumită situaţie – a funcţionat, deşi am vrut să ne comportăm firesc.

Autosugestiile ajung să fie inconştiente, prin repetare timp îndelungat, mai ales în perioada de formare a personalităţii. Fiind inconştiente, sunt investite cu puterea specifică a inconştientului, ceea ce explică impactul aproape incontrolabil pe care-l au. Aceste autosugestii devin stimuli personali cu semnificaţie, verbali sau obiectuali, care simţim că ne definesc în mod automat, fără să mai supunem aceasta unei analize logice. Autosugestia trebuie sa fie simplă, scurtă şi, bineînteles pozitivă, folosită la prezent ( exemplu : Sunt foarte isteţ, sau sunt sănatos, am încredere în mine etc. ).

Autosugestia poate lua şi alte drumuri, astfel încât în cazul tratamentelor medicamentoase, şi psihicul joacă un rol important în tratarea bolilor. În cazul pacienţilor optimişti, care au încredere în medicul lor şi în medicamentele prescrise, tratamentul va fi mult mai eficient. Potrivit studiilor, la pacienţii pesimişti pastilele îşi fac efectul mai greu. Cercetătorii au dovedit toate acestea pornind de la „efectul placebo”. Acest efect este atribuit autosugestiei. „Placebo” reprezintă o substanţă fără efecte farmacologice asupra bolii pentru care este prescrisă, dar despre care pacientul ştie că îi este administrată ca tratament al bolii de care suferă. Studiile au demonstrat faptul că „placebo” poate ameliora, pe o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp, simptomele unor afecţiuni, precum artrită, ulcer, cefalee, hipertensiune arterială. În acelaşi timp, studiile au arătat faptul că „aproape o treime dintre pacienţii cu anumite boli a avut o reacţie favorabilă, pe diferite perioade de timp, la administrarea pastilelor placebo”.

Câteva sfaturi pentru construirea unei sugestii eficiente :

- stabileşte cu claritate obiectivul pe care doreşti să îl realizezi, acesta trebuie să fie formulat cât mai concret să nu conţină negaţii şi să fie definit în spaţiu şi timp;

- fă o listă şi completeaz-o cu fraze scurte care pot sugera cel mai bine realizarea obiectivului tău;

- creează un mesaj simplu care nu trebuie să depăşească maxim 4-5 rânduri;

- învaţă să te relaxezi şi după ce obţii o astfel de stare repetă acest mesaj creat anterior;

- cu cât îl repeţi mai mult cu atât mai bine însă nu trebuie să te forţezi peste o anumită limită şi repetă mesaju de atâtea ori cât o poţi face cu plăcere şi opreşte-te atunci când inconştientul începe să dea primele semne de refuz (nu mai ai stare, mintea fuge în altă parte ...);

- este de preferat să faci asta la o anumită oră (dimineaţa sau seara înainte de culcare), pentru că inconştientul îşi construieşte un set de aşteptări şi astfel devine mai receptiv.