O versiune a capitolului 13 din prima epistolă a apostolului Pavel scrisă Bisericii din Corint, ca un râu de mătase care unduieşte lin printre imagini şi sensuri, într-o interpretare… unică.

“Chiar dacă aş vorbi în limbi omeneşti şi îngereşti, şi n-aş avea dragoste, sunt o aramă sunătoare sau un chimval zângănitor. Şi chiar dacă aş avea darul prorociei, şi aş cunoaşte toate tainele şi toată ştiinţa; chiar dacă aş avea toată credinţa aşa încât să mut şi munţii, şi n-aş avea dragoste, nu sunt nimic. Şi chiar dacă mi-aş împărţi toată averea pentru hrana săracilor, chiar dacă mi-aş da trupul să fie ars, şi n-aş avea dragoste, nu-mi foloseşte la nimic.

Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate: dragostea nu pizmuieşte; dragostea nu se laudă, nu se umflă de mandrie, nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândeste la rău, nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr, acoperă totul, crede totul, nădăjduieşte totul, suferă totul.

Dragostea nu va pieri niciodată. Prorociile se vor sfârşi; limbile vor înceta; cunoştinţa va avea sfârşit. Căci cunoaştem în parte, şi prorocim în parte; dar când va veni ce este desăvârşit, acest “în parte” se va sfârşi.

Când eram copil, vorbeam ca un copil, simţeam ca un copil, gândeam ca un copil; când m-am făcut om mare, am lepădat ce era copilăresc. Acum, vedem ca într-o oglindă, în chip întunecos; dar atunci, vom vedea faţă în faţă. Acum, cunosc în parte; dar atunci, voi cunoaşte deplin, aşa cum am fost şi eu cunoscut pe deplin.

Acum dar rămân aceste trei: credinţa, nădejdea şi dragostea; dar cea mai mare dintre ele este dragostea. “

un pasaj din Epistola către Corinteni, cap.13

Ca să fii rege peste animale nu-i cine ştie cât.
Trebuie doar să fii mai puternic decât ele, şi-atât.

Ca să fii rege peste păsări …
este puţin mai greu,
dar fumos.
Trebuie să zbori mereu mai înalt decât ele
şi niciodată mai jos.

Ca să fii rege peste flori
trebuie să suporţi la hotare
mărăcinii şi spinii;
şi, mai ales,
trebuie să-nmiresmezi către lume
mai mult decât crinii.

Ca să fii rege peste înstelare
trebuie să te-aşezi printre luceferi,
călător spre Orion,
şi,
reprivindu-te de jos,
să fii mai luminos decât oricare.
şi fără tron.

Ca să fii rege peste ape şi vânt
trebuie să-nveţi osanale ca îngerii
şi să le aduci pe pământ:
alinare pentru lacrima corbilor
din Valea Plângerii.

Ca să fii rege peste oameni
este, mai decât toate,
altceva.
Trebuie să trăieşti
şi să mori pentru ei,
învăţându-i ce înseamnă a iubi, a ierta…

Dar cel mai minunat
este să poţi fi rege peste tine însuţi,
atunci când alegi binele
fie din bucuria altuia,
fie din plânsul tău …

Şi să încheiem întelept şi frumos
şi, mai ales, cum se cuvine:
Încoronarea ta
o face Christos
când mergi pe drumul dinspre Rău spre Bine.
în clipa aceea, veşnicia te cumpăneşte
Dacă vrei să fii Rege
alege Binele.
Hei, grăbeşte!

text preluat de pe shalomshalom.wordpress.com

"Libertatea e ceva tragic. Nici nu are rost să vorbim despre ea pentru că suntem afundaţi cu toţii, omenirea, în subsolul subsolului închisorii non-libertăţii. Înotăm într-o chestie pe care ne-am creat-o, o mare artificială care e plină dedependenţă, sclavie şi aservire.

Eu cred că sunt mai degrabă un om preocupat de spirit. Asta e singura zonă liberă, şi, dacă vreţi, e o dublă libertate: libertatea de a medita la asta şi libertatea dobândită prin puterea exemplului.

Eu am libertatea de a alege şi, această formă supremă de voinţă bună e cam totul pentru mine. Din asta m-am născut şi pe asta se bizuie ultimii 20 de ani din viaţa mea. Libertatea de a alege e ceva ce produce emoţie, produce mult bine în jur, nu aşteaptă nici un fel de răsplată sau răspuns. E ca un izvor care nu se gândeste unde va ajunge. El a luat decizia să curgă, fie că ajunge în deşert, în gura unui leu, sau într-o chiuvetă."

Marcel Iureş