blank1AcasăEditorialPortofoliuDownloadContactblank2
Legendele Trandafirului Legendele Trandafirului

Există în lume nenumărate legende despre apariţia trandafirului, despre primirea diferitelor culori, despre felul în care şi-a câştigat spinii, etc.

O legendă grecească spune că trandafirul ar fi fost destinat să fie, încă de la naştere, cea mai frumoasă floare. Zeiţa florilor, Chloris, a creat trandafirul din trupul unei nimfe moarte, foarte dragă ei, şi a vrut ca noua floare să nu aibă pereche pe lume. De aceea, i-a convocat pe ceilalţi zei ca fiecare să-i dăruiască câte ceva din atributele lor: Dyonissos i-a dăruit parfumul ameţitor, Cele 3 Graţii i-au dat strălucirea, veselia şi farmecul, Zephyr, vântul de primavară, a dat la o parte norii pentru ca Apollo să lumineze şi să-l înflorească. La urmă, Ares, zeul războiului, i-a dat în dar spinii, pentru ca floarea să îşi poată apăra frumuseţea.

Trandafirul, ca floare a dragostei, trebuia să fie asociată şi Afroditei. Unele poveşti spun că trandafirul a apărut odată cu zeiţa frumuseţii, din spuma mării, înconjurând-o ca o ghirlandă.

Alte legende spun că trandafirul s-ar fi născut dintr-un surâs al lui Cupidon, iar spinii ar fi, de fapt, săgeţi metamorfozate ale zeului-copil.

Un mit hindus arată că doi dintre marii zei s-ar fi certat odată pentru că nu se puteau pune de acord cu privire la cea mai frumoasă floare din lume. Visnu prefera trandafirul, iar Brahma, care nu văzuse niciodată o asemenea floare, prefera lotusul. Când Visnu i-a arătat pentru prima dată un trandafir, rivalul său a trebuit să fie de acord că nici floarea de lotus nu îl putea întrece.

Despre spinii trandafirului, Zarathustra spune că aceştia sunt invenţia diavolească a spiritului răului, Ahriman.

O legendă românească spune cam acelaşi lucru: Dumnezeu a creat trandafirul, iar diavolul i-a făcut spinii.

Legat de diferitele culori ale trandaforului există multe legende. Se spune că la început, trandafirul era numai alb şi că s-ar fi transformat în roşu când Jupiter a surprins-o pe Venus scăldându-se într-un lac înconjurat de trandafiri.

O altă legendă arabă povesteşte apariţia trandafirului galben: profetul Mahomed, aflat departe de casă, presimte că soţia sa, Aisha, nu îi este credincioasă şi cere în vis sfatul Arhanghelului Gavriil; acesta îi spune să se întoarcă acasă, să îi ceară soţiei să arunce din mână obiectul pe care îl are şi dacă acesta îşi va schimba culoarea, atunci va avea dovada necredinţei. Aisha şi-a întâmpinat soţul cu un buchet de trandafiri albi în mână, care au devenit galbeni atunci când au atins apa lacului în care au fost aruncaţi.

Persanii au o poveste locală despre trandafirul roşu: o privighetoare îndrăgostită de un tradafir alb, l-a îmbrăţişat atât de strâns, încât spinii i-au străpuns inima şi sângele a colorat în roşu floarea - această poveste persană l-a inspirat pe Oscar Wilde atunci când a scris povestea "Privighetoarea şi trandafirul".


Trandafirul ca simbol

Această floare delicată este considerată a fi cel mai expresiv simbol al iubirii, exprimând toate posibilele nuanţe pe care le poate lua sentimentul de dragoste: pasiune, suferinţă, gelozie, etc.

Demult, în Italia, trandafirul era "floarea cererilor în căsătorie": îndrăgostitul presăra în faţa casei iubitei sale petale de flori, iar dacă a doua zi erau măturate, atunci declaraţia era respinsă; dacă însă petalele se găseau tot acolo, nu mai rămânea decât să se hotărască ziua logodnei.

În acelaşi timp, trandafirul mai înseamnă şi iubire tragică, despărţire:

- în Antichitate, trandafirul era floarea funerară a femeilor; pe mormintele soţiilor, romanii aşezau flori zdrobite, simbol al inimii îndurerate;

- tot la romani exista o sărbătoare a întregii comunităţi în care se celebra ziua strămoşilor - sărbătoarea purta numele de Rosalia, pentru că trandafirul era floarea spiritelor; de la această sărbătoare vine numele românesc al Rusaliilor.

În afară de romani, şi grecii, egiptenii şi celţii cunoşteau semnificaţia funerară a florii. La celţi, un arbust de trandafir alb, sădit pe mormântul celor dragi, simboliza pacea şi fericirea în lumea de dincolo.

Biserica a acceptat cu greu trandafirul printre simbolurile creştine, din cauza folosirii ei în cadrul ritualurilor păgâne, mai ales la celebrarea zeilor dragostei. Datorită spinilor săi, trandafirul a devenit un simbol al patimilor lui Iisus, astfel că trandafirul roşu semnifică martiriul. Sfânta Maria este numită de către catolici ROSA MYSTICA, şi mulţi sfinţi sunt înfăţişaţi în iconografia creştină catolică purtând flori de trandafiri în mâini sau pe cap, în formă de coroană. În plus, statuile unor sfinţi sunt împodobite cu ghirlande de trandafiri în zile de sărbătoare.

Printre alte numeroase simboluri ale florii, mai există o semnificaţie destul de ciudată - confidenţialitate, secret, tăcere - care datează din epoca romană şi care îşi trage însemnătatea din evenimente reale: banchetele romane, care erau un bun pretext pentru întruniri politice cu caracter secret şi unde se puneau la cale alianţe şi comploturi. La aceste banchete, trandafirul juca un rol important: petale de trandafir erau răspândite peste tot, în havuzuri curgea apă de roze şi toţi invitaţii se împodobeau cu trandafiri. Existau camere secrete pentru întruniri politice care erau şi ele pline de roze. Tot ce se discuta aici avea un caracter confidenţial, de unde sintagma "sub rosa" (sub trandafiri), cu înţeles de TAINĂ.


Trandafirul în istorie

Trandafirul este menţionat pentru prima oara într-o însemnare sumeriană străveche. Textul spune că un mic număr de arbuşti a fost adus de Regele akkadian Sargon I, dintr-o expediţie militară întreprinsă dincolo de Tigru, şi plantaţi în grădina sa.

Responsabil cu aducerea trandafirului în Europa se pare că este Alexandru cel Mare, care, după un război în Persia, a adus cu el nenumărate comori, printre care şi trandafirul. Herodot este însă de părere că nu Alexandru cel Mare, ci Midas, regele mitic, a adus floarea pe pământ grecesc.

Oricum, asiaticii au realizat primele încrucişări. Confucius scrie că împăratul Chinei avea peste 600 de cărţi despre trandafiri, pentru a şti cum să-şi îngrijească florile preferate.

În Evul Mediu creştin, cea mai cunoscută utilizare a trandafirului a fost aceea creată de Papa Leon al IX-lea, în secolul al XI-lea: el a iniţiat ceremonia trandafirului auriu, trimis anual unui monarh european ca semn al stimei şi răsplată a faptelor apreciate de Sfânta Biserică.



[ Sus ]         [ Printează ]
[